vineri, 29 august 2008

Poveste

Sa tot fie vreo 2 ani jumate de atunci. Jucam MU cu M si tipul ala mereu OK pe un server HR. Intr-o seara un party mic cu OK-ul si cu JayJay (mah, asa era nickul MG-ului? Ca eu asa imi amintesc :))) ) Si Jay, pe care nu o cunoscusem pana atunci, imi zice sec: Eu te stiu, te-am vazut in poze. Belesc ochii si imi scutur jumatatea de neuron. Ce poze, eu nu dau poze, de unde, ce, cum ? Pfoaaaaaaaaaaaaaaa!!!!

Peste cateva luni, tot tipul ala OK imi zice: Da-i add la Misty, ca asteapta, ca vreau eu sa va aveti una pe cealalta in mess. Si i-am dat, ca nu te poti pune cu alintatul ala. Si bine am facut. Prima discutie a fost:
Eu: distractie placuta in contzed
Ea: mersi, mersi, fug la bagaje
desigur ca nu chiar asa, dar cam asta era baza :)) )

O vreme nu am prea comunicat. Apoi a venit invitatia in cabanuta unde cafelele isi imprastie aroma printre bloguri de omi faini. Si ne-am apropiat incet.

La multi ani ! Sa iti stea odata in cale sacul ala plin cu euroi. Sa ramai asa cum te stim: miserupista :))) Sa ne bucuri mintile si sufletele cu povesti frumoase. Sa citim cat mai repede continuarea Ghiocelului. (cu toate implicatiile) Sa... sa... sa... Lista e lunga. Are flori, primavara in ochi, fluturi prin stomac, pagini tiparite, omi dragi mereu aproape.

P.S. Aveeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee tie preaminunato, preaconico, prea cea mai cea dintre cele preacele (doar azi, da? sa nu ti se urce la cap)

Am tinut noua descoperire special pentru azi




Torturile, bautura si baloanele le gasiti la lupoaica

miercuri, 27 august 2008

Shhhhh

Somnul imi da tarcoale insistent. Imi impinge pleoapele sau se atarna greu de gene. Ochii se fac mici, mici, mici, capul da sa pice... Nu am voie sa dorm. Tu nu vezi cata treaba am ? Lasa-ma, shu shu de aici. De ce nu ai venit aseara ? Te asteptam in toiul noptii, te rugam sa apari. Tu nu. Tu apari ziua. Cand nu am timp nici sa respir. Mah, somnule, te tai de pe lista de cadouri daca nu te potolesti. Ai auzit ?

Spasit, pleaca. Zambesc si strig dupa el: La noapte, da ? Nu ma mai lasa sa astept!

Licoarea neagra imi aluneca prin vene. Gustul amar si aroma aceea cu tenta de viata ma fac sa deschid larg ochii. Programul parca nu mai e asa de incarcat. Lucrurile sunt mai usoare. Iar somnul, de necaz ca l-am alungat, s-a tolanit peste ochii copiilor si se uita la desene animate. Si caldura din camera vine din visele lor.

Shhhhhhhhhhhhhhhh, somnul imi mangaie copiii

luni, 25 august 2008

Rock me

M. m-a injectat azi cu Anouk. S-a implantat adanc in mine. Imi scutura jumatatea de neuron cu frenezie de 15 ani. Ma duce departe... inapoi in timp, cand rockul se respira prin toti porii. Vremuri apuse si renascute intr-o piesa. Spiritul stins si reaprins.

Roooooooooooooooooooooock meeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

I'm sorry for the times that I made you scream
for the times that I killed your dreams
for the times that I made your whole world rumble

vineri, 15 august 2008

E mereu scurt

...concediul.

Nu l-am gasit pe Cristofor. Probabil ca s-a saturat de asteptare si a pornit spre alte mari, sa esueze pe alta plaja pustie. Sau poate un traznet l-a prefacut in scrum. Daca va renaste se va simti ca mine: fiinta nascuta dintr-un foc stins de apele marii. ADN-ul meu poarta genele focului: uneori ard mocnit incalzind usor pe cei din jurul meu, alteori sunt flacara ce lasa urme adanci, alteori izbucnesc in valvatai si ma sting doar dupa ce am distrus tot. Dar marea ma cunoaste. Isi trimite valurile sa imi mangaie gleznele incet, ademenitor, apoi ma izbeste puternic, cu palmi dureroase, ma stinge si din ce ramane ma remodeleaza.

Ultima plaja necucerita... nu mai e. Ca tot ce e frumos. Oamenii iubeau plaja aceea pentru salbaticie, pentru liniste, pentru ruperea de realitate. De aceea a aparut acolo un bar, o terasa,plimbari cu ATV-ul (peste corturile altora, dar asta e alta poveste), probabil pana la anul... si primul hotel. Corturile vor parea desuete, reminiscente ale unor vremuri apuse. Si din nou, dupa Portita, vom pleca in cautarea linistii.

Rasaritul. Deschizi incet fermoarele cortului, iti iei o tigara si cafeaua, te asezi in scaunul comod, sau poate nici nu iesi din cort. Lumina se schimba, aburul se joaca in valatuci deasupra apei. Pescarii vaslesc deja spre cherhana, iar barca lor pluteste fantomatic pe prima raza de soare prin ceata diminetii. (Hai sa ne jucam de-a pescarii. Sa ne intrecem cu soarele. Sa zambim pescarusilor. Sa ne legene valurile in fiecare dimineata. Sa facem navoade si sa le intindem ca pe o panza de paianjen pe stalpii inalti. Vrei ? )